Sarcodon imbricatus

Sinonime: Hydnum imbricatum

porcan, buretele uliului, burete solzos, buretele cerbilor, barba ţapului, ciuperca de pâine.

Pălăria măsoară 6-30 cm, are culoarea brună-cenuşie, acoperită cu numeroşi solzi imbricaţi, de culoare brună-violet-negricioasă, dispuşi în cercuri concentrice, mai numeroşi la centru, unde pălăria este puţin deprimată. Marginea pălăriei este ondulată, răsucită spre faţa inferioară. Deseori se observă exemplare concrescute. Partea inferioară a pălăriei prezintă dinţi numeroşi, albi-cenuşii apoi bruni, foarte apropiaţi unul de altul, fragili, decurenţi şi uşor separabili de pălărie.

Piciorul este de 3-5 cm diametru şi 3-8 cm înălţime, puţin mai deschis la culoare decât pălăria, gros, cilindric, neted, plin, cărnos, tare.

Carnea este albă sau cenuşie-brună, cu miros plăcut şi gust amărui.

Sporii sunt gălbui, bruni în masă, sferici, verucoşi, de 4-5 x 5-7 μ.

Creşte în grupuri, în păduri de conifere. Uneori formează hore de vrăjitoare în jurul arborilor.

Toamna.

Comestibilă, în stadiu tânăr; cu vârsta devine dură şi amară.

Hydnum repandum

burete ţepos, flocoşel, burete spinos.

Pălăria, de 5-15 cm diametru, de culoare galbenă-albicioasă sau crem-rozee, sferică, semisferică apoi întinsă, are marginea ondulată, netedă, cărnoasă. Partea inferioară a pălăriei prezintă himenoforul sub formă de dinţi, albicioşi-galbeni sau de aceeaşi culoare cu pălăria, inegali, fragili, decurenţi şi uşor separabili, strânşi unul în altul.

Piciorul este plin, gros, dispus puţin excentric, de 2,4 cm diametru şi 3-12 cm înălţime, alb sau de aceaşi culoare cu pălăria, cilindric, puţin îngustat către bază, cărnos, tare, neted.

Carnea este albă-gălbuie, tare şi casantă, cu miros plăcut şi gust dulce la început, apoi amar şi piperat.

Sporii, de 6-7 x 7-9 μ, sunt ovoizi, hialini, albi sau crem în masă, netezi, gutulaţi.

Creşte pe pământ în grupuri numeroase, în păduri de conifere şi de arbori foioşi.

Vara-toamna.

Comestibilă, mai ales în stadiu tânăr.

Observaţii: se recomandă să se pregătească bine, deoarece atât pălăria, dar mai ales piciorul, are carnea puţin fibroasă. Apa în care se fierbe la început este bine să se arunce, deoarece are un gust puţin amar.

Merulius lacrymans

Sinonime: Gyrophana lacrymans

buretele de casă, ciuperca de pivniţă

Corpurile fructifere sunt la început rotunde, albe, apoi capătă forme diferite - adesea de paletă - întinse pe substrat, pufoase, de circa 1 cm grosime.

Partea centrală - himenoforul - este resupinată, de culoare galben-ruginie, mamelonată, cu încreţituri alveolare de forma unor pori mai largi, cu picături mari de apă. Masa sporiferă, evidentă, sub formă de praf de culoare brună.

Marginea fructificaţiei - sterilă - este albă sau gălbuie-deschisă, pufoasă.

Sporii sunt gălbui, elipsoidali, netezi, de 9-11 x 5-6 μ.

Se dezvoltă pe lemnul din construcţii, duşumele, tocurile uşilor, cercevelele ferestrelor, scări, tavane din lemn, căpriorii acoperişurilor, în special pe lemnul de răşinoase şi de fag (în măsură mai mică pe cel de stejar), producând p putrezire roşie a lemnului, uneori putând cauza chiar prăbuşirea caselor. Lemnul putrezit se crapă paralel şi perpendicular cu fibrele, desfăcându-se în cuburi sau prisme.

Hymenochaete rubiginosa

Corpurile fructifere sunt asociate, suprapuse, semiântinse sau de forma unor cochilii, subţiri, casante. Partea superioară a lor este de culoare cafenie-închis, catifelată la început apoi netedă, cu şanţuri înguste, concentrice, marginea subţire, ondulată. Himenoforul este neted, de culoare cafenie-ruginie. Sporii de 5,5-7 x 3-3,5 μ sunt cilindrici.

Se dezvoltă ca saprofită pe trunchiuri tăiate de stejar provocând un putregai alveolar. Poate fi găsită pe fag şi pe castan.

Tot timpul anului.

Tuber melanosporum

trufe, trufa neagră, trufa de iarnă.

Corpurile fructifere au 2-10 cm diametru, culoare brună-violacee-negricioasă, sunt sferice sau alungite, cu peridia acoperită cu veruci poligonale, groase de 3-5 mm.

Carnea este cenuşie-roşiatică, violacee sau neagră, străbătută din vine albicioase ramificate, care delimitează zonele căptuşite cu stratul himenial, alcătuit din asce cu câte 3-4 ascospori. Fructificaţia are un miros aromatic şi gust foarte plăcut. Sporii sunt bruni-închişi, elipsoidali, de 22-25 x 30-35 μ, echinulaţi.

Creşte în grupuri numeroase sub pământ în humusul pădurii.

Toamna-primăvara.

Comestibilă, foarte bună.

Tuber aestivum

trufa de vară, trufa văratică.

Corpurile fructifere, având 5-10 cm în diametru, sunt sferice, acoperite cu veruci mari piramidale, de 5-10 mm x 1,5-2,5 mm, de culoare brună-închis-albăstruie sau negricioasă.

Carnea este albicioasă la început, brună în cele din urmă, cu vine albicioase, ramificate şi orientate către bază, care delimitează zonele căptuşite cu stratul himenial constituit din asce cu ascospori. Fructificaţiile au miros aromatic şi gust plăcut.

Sporii sunt bruni-gălbui, elipsoidali, de 21-25 x 25-35 μ.

Creşte în grupuri numeroase sub pământ în păduri de foioase şi de conifere.

Vara.

Comestibilă, foarte bună.

Xylosphaera hypoxylon

Sinonime: Clavaria hypoxylon
                Xylaria hypoxylon

Corpul de fructificare - stroma -, de 2-8 x 0,5 cm, tare, cilindric sau turtit, uneori ramificat, negricios şi ţepos la bază albicios şi neted spre vârf. Uneori, vârfurile sunt acoperite de un praf albicios, alcatuit din conidii.

Carnea este albă, foarte tare, elastică şi fibroase.

Sporii negricioşi, fuziformi, au 12-16 x 5-5 μ.

Creşte pe butuci putrezi de fag, dar şi de alte specii foioase.

Xyosphaera polymorpha

Sinonime: Sphaeria polymorpha
               Xylaria polymorpha

Corpul de fructificare - numit la acest gen şi stromă - este negru în întregime, are forme şi dimensiuni foarte variate, deseori fiind sub formă de măciucă, lung de 3-10 cm şi gros de 1-3 cm. Uneori este turtit. Partea superioară, mai dezvoltată, este fertilă şi se continuă cu un picior cilindric sau turtit.

Carnea este albă şi conţine în stratul periferic un rând de peritecii negre, dispuse ordonat şi vizibile în secţiune, cu ochiul liber.

Sporii sunt bruni întunecaţi, elipsoidali, uneori uşor curbaţi, de 20-32 x 6-10 μ.

Creşte de obicei, pe butuci putrezi, mai adesea de fag, dar şi pe alte specii.

Cudonia circinans

Sinonime: Leotia circinans

Corpul de fructificare este de asemenea, alcătuit din două părţi: capul şi piciorul. Capul este neregulat-sferic, cu marginea răsfrântă peste picior, galben-bruniu, atingând 1-1,5 cm în diametru.

Piciorul, albicios-cenuşiu până la brun-făinos, are 1-3 cm lungime şi 5-7 mm în diametru.

Ascele, de 150 x 10 μ, au opt spori cilindrici-clavaţi, de 30-45 x 2 μ.

Creşte pe frunze căzute de molid şi brad.

Vara-toamna.

Fără valoare alimentară.

Mitrula abietis

Sinonime: Mitrula cuculata

Corpul de fructificare este diferenţiat într-o parte superioară fertilă ca un cap, şi una inferioară sterilă - piciorul. Capul este oval conic, galben brun roşcat, gol în interior, de 1-2 mm, cu vârful ascuţit sau rotunjit.

Piciorul, alb-gălbui, are 1-2 cm lungime şi 1 mm în diametru.

Ascele, de 50-70 x 6-8 μ, au opt spori cilindrici fuziformi, hialini, neseptaţi, de 12-15 x 2-3 μ.

Creşte în grupuri foarte numeroase pe frunze căzute de molid şi brad.

Toamna.

Nu are valoare alimentară.

Spathularia flavida

Sinonime: Spathularia clavata

Corpul de fructificare are formă de spatulă, de 5-10 cm înălţime, cu o parte fertilă lăţită şi un picior. Partea fertilă, lată de 1-1,5 cm, are culoarea galbenă-ocru, este turtită, cu marginea ondulată şi neregulată.

Piciorul albicios-gălbui, de 2-3 cm lungime, are partea bazală măciucată, partea superioară îngustată şi aplatizată.

Ascele, de 120 x 14 μ, cu opt spori hialini, cilindrici, măciucaţi, dispuşi paralel în ască, la maturitate multiseptaţi, de 30-45 x 2-3 μ.

Creşte pe sol în păduri de conifere, adesea în grupuri numeroase.

Toamna, destul de rară.

Comestibilă, fără valoare deosebită.

Sarcosphaera crassa

Sinonime: Sarcosphaera coronaria
                S. eximia

Apotecile scufundate în sol, mai mult sau mai puţin acoperite cu pământ, la început sunt sferice, apoi cu crăpături radiare, astfel încât la maturitate apar ca nişte cupe de 4-12 cm în diametru, cu marginea lobată, cu 3-7 lobi triunghiulari, ascuţiţi. Mai târziu lobii se răsfrâng în afară, încât ciuperca apare ca o stea, pe jumătate împlântată în sol.

Regiunea himenială se află pe faţa internă a apoteciei şi are culoarea roz-violacee până la brună-violacee. La exterior, apotecia este albicioasă, catifelată sau solzos-încreţită.

Carnea este albă-violacee, casantă fără un miros sau gust special.

Sporii elipsoidali, hialini, netezi, de 15-18 x 7-9 μ, au de obicei o picătură mare de ulei îmsoţită de câteva granulaţii.

Creşte pe sol în păduri de conifere, mai ales sub pini.

Primăvara devreme, rar la începutul verii.

Nu se recomandă a fi consumată, deoarece la unele persoane produce tulburări gastrointestinale.

Otidea onotica

Corpuri fructifere în formă de cupă sau ureche, cu peretele intern de culoare galbenă-portocalie, câteodată galbenă-citrin viu, iar pewretele extern de culoare gălbuie-albicioasă şi tomentos la bază unde se termină cu un scurt picior. Această cupă se rulează în cornet luând forma de ureche.

Stratul himenial care căptuşeşte peretele intern este alcătuit din asce cu ascospori elipsoidali, de 10-14 x 4-6 μ, hialini.

Creşte în grupuri, mai rar izolată, în păduri de foioase şi de conifere.

Vara-toamna.

Comestibilă, dar fără o valoare deosebită.

Sarcoscypha coccinea

Sinonime: Peziza coccinea

urechiuşă, urechea babei, ochiul caprei.

Apotecile au forma unei cupe, de 1-5 cm diametru, cu marginea neregulată, lung pedunculate, de culoare roşie aprins la interior şi roz albicioasă, tomentoasă la exterior. Peretele intern al apoteciei este căptuşit cu stratul himenial, format din asce cu ascospori, elipsoidali, de 30-40 x 12-15 μ, bigutulaţi.

Creşte pe ramurile putrede căzute în pădure, în grupuri numeroase.

Primăvara.

Comestibilă

Observaţii: se aseamănă cu Aleuria aurantia, de care se deosebeşte prin apoteciile pedunculate şi prin ecologia ei.

Aleuria aurantia

Sinonime: Peziza aurantia

urechiuşă, urechiuşi, urechea babei

Corpuri fructifere în formă de cupă, care se întind la maturitate, atingând 10 cm diametru, sesile, de culoare portocalie-roşiatică în interior şi roşu-deschis la exterior. Peretele intern este căptuşit cu stratul himenial, format din asce cu ascospori elipsoidali, de 16-18 x 10-12 μ, cu membrana ornamentată cu vericozităţi în formă de reţea.

Creşte pe pământ în grupuri numeroase, în luminişuri de pădure, pe marginea drumurilor, pe peluze, &icircn locuri umede.

Toamna.

Comestibilă.

Aleuria vesiculosa

Sinonime: Peziza vesiculosa

Apoteciile cărnoase, în formă de cupă, sesile, de 3-9 cm diametru, sferice, cu pereţii subţiri, fragile, gelatinoase, translucide, de culoare brună-deschis sau gălbuie, cu marginea ondulată. Peretele intern al fructificaţiei este căptuşit cu stratul himenial, constituit din asce cu ascospori ovoizi sau elipsoidali, netezi, de 18-24 x 10-14 μ.

Creşte în grupuri numeroase, pe soluri bogate în substanţe organice, în grădini.

Primăvara - toamna.

Comestibilă.

Ganoderma lucidum

Sinonime: Fomes lucidus

lingurita zanei, lingura zanei.

Corpuri fructifere prevazute cu un picior lateral. Palaria de 6-10 cm, circulare sau reniforma, convexa, cu suprafata de culoarerosie-bruna sau rosie-neagra, stralucitoare, zonata, cu marginea alba in stadiu foarte tanar.

Piciorul lateral, excentric sau central, scurt, de 5-8 cm lungime, de aceeasi cu palaria, cilindric.

Tuburile sporifere sunt lungi de 0,5-2 mm, cenusii-brune.

Porii, mici de 0,1-0,2 mm diametru, sunt circulari, alb-cenusii in stadiu tanar, bruni la maturitate.

Trama este spongioasa-suberoasa, galbuie-bruna, apoi bruna.

Sporii ovoizi, de 7-12*6-8 u, bruni, cu un endospor brun, verucos-reticulat si un epispor hialin, neted.

Cresc mai multe la un loc, pe stejar, pe radacini si la bazalor si pe cioturi. Se pot intalni si pe alte esente de foioase, iar unele subspecii chiar pe conifere, producand un putregai alb al radacinilor. Uneori da impresia ca se dezvolta pe sol, dar in realitatemiceliul se formeaza pe radacinile arborilor.

Tot timpul anului.

Comestibila

Amanita rubescens

Palaria, de 8-15 cm diametru, este globuloasa, convexa, apoi intinsa, de culoare bruna-rosietica mai inchisa sau mai deschisa; carnoasa, acoperita cu solzi cenusii sau rosietici, turtiti, caduci, marginea palariei nu este striata.

Lamelele, albe sau cenusii, capata cu timpul o tenta rosietica; sunt distantate, inegale, libere.

Piciorul, de 2-4 cm diametru si 8-14 cm inaltime, alb-roz, rosietic mai ales catre baza, este solid, striat deasupra inelului si mai subtiat, se terminala baza cu un bulb ovoid; este plinla inceput, apoi spongiossau cu crapaturi.

Inelul este alb-roz deasupra si galben-rosietic dedesupt, larg, persistent, lasat in jos si striat.

Volva nu este persistenta. Se observa rareori sub forma de fragmente in jurul portiunii bulboase a piciorului.

Carnea este alba sau roz - in contact cu aerul, la baza piciorului sau cand rupem corpurile fructifere; are miros placut, usor, gust dulce, apoi acru si amar.

Sporii au 5-8*8-10 u, sunt ovoizi, hialini, albi in masa, netezi, multigutulati.

Creste izolat sau in grupuri in paduri de conifere sau de foioase.

Vara-toamna.

Comestibila, foarte buna.

Observatii: poate fi confundata cu Amanita pantherina. In unele regiuni ale tarii este pe nedrept considerata toxica

Amanita vaginata

Sinonime: Amanitopsis vaginata

Palaria, de 5-16 cm diametru, este campanulata apoi intinsa, neteda, satinata pe timp uscat, viscoasa pe timp umed, bine vizibil striata pe margine pana la jumatate din suprafata palariei, uneori cu un umbone central. Culoarea palariei este foarte variabila: cenusie, plumburie, galbena deschis sau roscata.

Lamelele albe, sunt libere sau putin decurente.

Piciorul este subtire, fragil, de 1-2 cm grosime si 10-20 cm inaltime, alb sau colorat ca si palaria, cilindric, subtiat catre varf, usor umflat la baza, neted, fistulos.

Inelul lipseste.

Volva este persistenta, alba sau usor colorata, adesea foarte inalta, semilibera, lobata.

Carnea este alba, fara miros si gust dulceag.

Sporii sferici, hialini, albi in masa, de 10-12 u, netezi, unigutulati.

Creste izolat sau in grupuri in padurile de conifere sau de foioase, in liziere, parcuri, locuri inierbate.

Primavara-vara-toamna.

Comestibila, buna mai ales in stadiu tanar.

Observatii: poate fi confundata cu Amanita phalloides.

Amanita phalloides

ciuperca alba, buretele viperei

Palaria de 7-15 cm diametru, este carnoasa, la inceput sferica apoi intinsa, foarte rar cu resturi de volva sub forma de placi largi albe. Culoarea palariei este variata, adeseorigalbena-verzuie, galbena ca lamaia, verde-maslinie-galbuie, mai inchisa in centru. Suprafata palariei este neteda, fin striata, cu mici striuri brune sau negre, care se intind in raze de la centru catre margine; marginea este neteda.

Lamelele albe, cu reflexe verzui sau galbene, sunt libere, inegale.

Piciorul, de 5-11 cm inaltime si 1-2 cm grosime, este albicios, plin, dilatat la baza intr-un bulb mai mult sau mai putin dezvoltat, deasupra inelului si in dreptul volvei este verzui; poate fi patat in zigzag cu verde. Inelul membranos, striat, lasat in jos. Volva este persistenta, membranoasa, bine dezvoltata, alba, lobata.

Carnea este alba, moale, cu miros si gust placut.

Sporii masoara 8-10 u, sunt sferici sau ovali, gutulati.

Creste pe sol, izolat sau in grupuri, uneori formand hore de vrajitoare in paduri de foioase si de conifere, in locuri umbroase si umede.

Vara-toamna.

Foarte otravitoare.

Amanita pantherina

burete pestrit, burete bulbos

Palaria are 6-10 cm, este convexa apoi intinsa, carnoasa, fragila, viscoasa pe timp umed, lucioasa pe timp uscat, de culoare cafenie-cenusie, cenusie-olivacee sau ocracee, mai inchisa la centru, cu numerosi solzi albi pe suprafata, caduci, dispusi regulat in cercuri concentrice; marginea palariei este striata.

Lamelele albe, numeroase, libere, serate.

Piciorul este alb, apoi gol in interior, striat deasupre inelului, bulbos la baza, neted, de 10-15 cm inaltime si 0,5-3 cm grosime

Inelul este alb, membranos, striat, lasat in jos, situat cam la jumatatea piciorului.

Volva alba, lipita de bulb, friabila, adesea sub forma de 3-4 inele albe, inconjura bulbul voluminos.

Carnea alba, cu miros putin pronuntat, are gust dulceag apoi acru.

Sporii sunt hialini, albi in masa, sferici sau elipsoidali, gululati de 10-12*7-8 u.

Creste in paduri de foioase si de conifere.

Otravitoare.

Amanita muscaria

muscarita, bureti pestriti, palaria sarpelui, burete serpesc, burete de gaze, muscarin

Palaria, de 8-20 cm diametru, are culoare rosie sau rosie portocalie; acoperita cu numerosi solzi albi sau putin galbui, este convexa la inceput, apoi intinsa, carnoasa, umeda sau putin viscoasa, cu marginea striata.

Lamelele serate, distantate, libere, albe sau cu o tenta galbuie, sunt inegale.

Piciorul este alb, pana la 25 cm inaltime si 2,5 cm grosime, plin la inceput, apoi in interior, neted, dilatat la baza intr-un bulb sferic, inconjurat de resturi de volva sub forma unor veruci in cercuri concentrice.

Inelul membranos, alb sau galben pal, lasat in jos.

Volva friabila ramane sub forma de resturi, dispuse concentric in partea bazala. Carnea este alba, galbena-rosietica sub cuticula palariei, are miros si gust dulce, destul de placut.

Sporii sunt hialini, albi in masa, netezi, ovoizi, de 10-12*6-7 u, gutulati.

Creste in luminisuri de paduri de conifere si foarte rar in paduri de foioase.

Vara-toamna.

Otravitoare

Amanita citrina

Palaria, de 6-10 cm diametru, este carnoasa, semisferica, apoi intinsa, de culoare galbena ca sulful sau galbena ca lamaia, galben-verzuie sau bruna-deschis, acoperita cu solzi neregulati albiciosi sau bruni caduci; marginea palariei este neteda.

Lamelele sunt libere, albe, largi.

Piciorul este alb sau galben-deschis, inalt de 6-12 cm, gros de 1-1,5 cm, striat deasupre inelului, umflat la baza intr-un bulb sferic; piciorul este plin, la maturitate gol in interior.

Inelul este galbui, striat, lasat in jos.

Volva, lipita de bulb, are culoarea alba, sau se observa sub forma de resturi de volva.

Carnea este alba, cu miros si gust neplacut.

Sporii hialini, albi in masa, de 8-10 u, sunt subglobulosi, netezi.

Creste in paduri uscate, in liziere.

Vara-toamna.

Inofensiva

Amanita caesarea

craite, roinita, craint, burete domnesc

Palaria, de 10-20 cm diametru, portocalie sau galbena-aurie, neteda, stralucitoare, rar acoperita cu resturi de val, carnoasa, sferica la inceput, semisferica, apoi intinsa, cu maginea fin striata. In stadiu tanar are aspectul unui ou, fiind acoperita in intregime cu valul universal, ingrosat, alb.

Lamelele libere, largi, inegale, au culoarea galbena-aurie.

Piciorul, de 2-3 cm diametru si 8-12 cm inaltime, este galben auriu, carnos, plin, cilindric, ingrosat catre baza, neted, apoi usor spongios.

Inelul este galben, striat, lasat in jos.

Volva este membranoasa, alba, intreaga, lobata, densa, persistenta, inconjura piciorul la baza.

Carnea este alba, galbena sub cuticula palariei si piciorului, densa, cu miros si gust foarte placut.

Sporii sunt hialini, albi in masa, de 6-7*8-12 u, ovoizi sau elipsoidali, gutulati, netezi.

Creste izolat sau in grupuri in paduri de foioase, in luminisuri, mai ales in sudul si vestul tarii.

Vara-toamna.

Comestibila, foarte buna, considerata ca cea mai buna dintre ciuperci.

Observatii: poate fi confundata cu Amanita muscaria.

Pluteus cervinus

popinci, buretele cerbilor

Palaria este campanulata la inceput, apoi se intinde atingand 8-12 cm in diametru, de culoare bruna-galbuie, rosietica sau cenusie, carnoasa, viscoasa pe timp umed, neteda, cu marginea subtire, intreaga, fragila.

Lamelele sunt albicioase la inceput , apoi cenusii-rozee, devenind roz la maturitatea sporilor, libere, largi, serate.

Piciorul are 5-10 cm inaltime si 1-1,5 cm grosime, este alb-cenusiu, striat cu fibre brune, cilindric, usor ingrosat si curbat la baza, plin.

Carnea este alba, bruna sub cuticula palariei, moale, cu gust dulce, placut si fara miros.

Sporii, de 4-6*7-10 u, sunt ovoizi, de culoare roz-galbuie deschis, roz in masa, netezi, gutulati.

Creste izolat sau in grupuri pe trunchiuri cazute de arbori, pe ramuri, radacini si chiar fragmente de lemn de conifere sau de foioase.

Primavara-toamna

Comestibila

Volvariella bombycina

Sinonime: Volvaria bombycina

Palaria ovoida sau campanulata, de 5-20 cm in diametru, foarte carnoarsa, moale, intens paroasa, galbuie, mai rar alba.

Lamelele sunt libere, la inceput albe, apoi roz.

Piciorul are 6-20 cm lungime si 0,7-2 cm grosime, este plin, neted, alb sau galbui, cu o volva foarte mare, la baza, lobata, albicioasa, care acopera la inceput intregul corp fructifer.

Carnea este alba, moale, cu miros puternic, placut.

Sporii sunt roz sau roz-galbui, elipsoidali, de 7-10*5-6 u.

Creste pe trunchiuri putrede de foioase (tei, castan, fag, ulm etc.). Adeseori apare in interiorul scorburilor arborilor batrani.

Vara-toamna

Comestibila, destul de buna.

Acetabula vulgaris

Apoteciile in forma de cupa, de culoare galbuie-brunie sau cenusie, de 3-8 cm inaltime si 2-5 cm in diametru, cu un picior scurt de 1-5 cm inaltime, gros, albicios, cu coaste proeminente care se ramifica la partea inferioara a cupei. Peretele intern al apoticiei este captusit cu stratul himenial, format din asce cu ascospori de 18-24*12-15 u.

Creste in grupuri pe sol in paduri de foioase, in locuri umede pe marginea drumurilor.

Primavara-vara

Comestibila

Leptopodia elastica

Sinonime: Helvella elastica

Apoteciile carnoase, coriaceu-fragile, albicioase-cenusii-galbuie, in forma de sa, cu doi lobi mari cu marginea putin rasucita spre fata interioara, de 2-5 cm in diametru. Fata inferioara a apoteciei este albicioasa. Sporii sunt elicoidali, netezi, de 19-20*11-12 u.

Piciorul, de 3-10 cm inaltime si 4-10 mm in diametru, este cilindric, albicios, cu baza ingrosata ca o maciuca.

Creste pe soluri umede, in paduri si tufisuri.

Vara-toamna.

Comestibila

Helvella crispa

Sinonime: Helvella leucophaea

Apotecii carnoase, fragile, pendiculate, avand regiunea fertila circulara, de 1,5-10 cm in diametru, pruinoasa, albicioasa-galbuie, cu marginea ondulata neregulat si lobata.

Piciorul este carnos, foarte evident si neregulat sulcat, de 3-10 cm lungime, la baza lat de 1,5-2,5 cm, in partea superioara ingustat, la inceput alb curat, apoi galbui.

Asce de 300*18 u; ascopori de 18-20*10-13 u.

Creste pe soluri umede, in paduri de foioase si conifere.

Vara-toamna.


Comestibila

Gyromitra infula

Sinonime: Physomitra infula

Apoteciile pendunculate, cu partea fertila neincretita dar ondulata, brun-castanie si indoita de obicei in trei lobi mari, mai rar doi sau patru lobi.

Piciorul roscat, rar murdar-albicios, incretit la baza, de 3-10 cm lungime si 0,5-3cm in diametru. In interior este gol, cu alveole mari si neregulate.

Carnea fragila, de culoare brunie-roz-albicioasa.

Ascee de 300-325*17-19 u, spori elipsoidali de 18-24*7-10 u, uneori cu doua picaturi de ulei.

Creste pe lemn putred de conifere. Uneori pare sa creasca pe sol, in realitate substratul este un putregai de conifere amestecat cu pamant.

Toamna.

Suspecta.

Gyromitra esculenta

sbirciogi grasi, ciuculeti, sbirciogi

Corpurile de fructificare sunt diferentiate intr-o parte fertila (palaria) si una sterila (piciorul).

Palaria, de 3-10 cm diametru si 3-8 cm inaltime, de culoare bruna-castanie, cu numeroase pliuri lobate ca niste circumvolutiuni, este carnoasa, subglobuloasa sau diforma, goala in interior. Pliurile sunt captusite cu stratul himenial, alcatuit din asce cu ascospori. Marginea palariei este sudata cu piciorul.

Piciorul este crem sau ocraceu-deschis, gol in interior, gros de 2-5 cm diametru si de 3-8 cm inaltime, cilindric, neted, apoi cavernos, cu indoituri longitudinale, pruinos. Carnea este alba, casanta, cu miros si gust placut.

Sporii de 9-12*18-22 u, sunt elipsoidali, galbui, ocracei in masa, netezi, gutulati la ambele capete.

Creste in grupuri numeroase in paduri de conifere, mai ales in jurul trunchiurilor de pini batrani.

Primavara, rar toamna.

Suspecta

Observatii: dupa unii autori este foarte otravitoare; altii o considera comestibila excelenta, foarte cautata, dar daunatoare cand se consuma in cantitate mare, repetat si cruda.

Ptychoverpa bohemica

Sinonime: Verpa bohemica
                V. bispora
                Morchella gigaspora

Apoteciile fragile, carnoase, pedunculate, cu partea fertila in forma de clopot, cu suprafata in falduri incolacite, ce au muchia de culoare ocracee-bruna. Fata inferioara este alba.

Piciorul albicios, fragil, de 6-14 cm lungime si 1,5-2 cm in diametru, este plin la inceput, apoi devine gol.

Carnea albicioasa, are gust si miros placut.

Ascele de cele mai multe ori au doi spori, rareori patru, si numai exceptional opt spori. Sporii sunt elipsoidali, galbui, netezi, de 60-80*18-24 u.

Creste pe sol, in paduri luminoase, in pajisti si in gradini.

Primavara.

Comestibila, foarte buna.

Morchella conica

sbirciog

Apotecii pedunculate, cu partea fertila ascutita ca o caciula, de 3-10 cm lungime si 1-3 cm in diametru la baza, are culoare bruna-maslinie, cu suprafata evident alveolata, cu alveole dispuse in siruri longitudinale mai mult sau mai putin paralele, care sunt separate prin niste coaste cu muchia negricioasa.

Piciorul, de obicei cam de aceeasi lungime cu palaria, are suprafata incretita, albicios-ocraceu, gol in interior. Locul de insertie a piciorului cu palaria este foarte evident, palaria avand o mica portiune libera de jur imprejurul piciorului.

Carnea este alba, casanta, cu miros placut.

Sporii elipsoidali, netezi, galbui, de 22-24*12-15 u.

Creste izolata sau in grupuri, pe sol, mai ales in paduri de conifere, dar nu lipseste nici in cele de foioase sau in pajisti.

Primavara

Comestibila, foarte buna.

Morchella esculenta

sbirciog, ciuculeti, ciuculete, pupi

Apoteciile sunt pedunculate, diferentiate intr-o parte fertila (palaria) si una sterila (piciorul).

Palaria are 2-6 cm diametru si 8-15 cm inaltime, de formaovoida sau conica, culoare galbui-ocracee, cu suprafata prevazuta cu numeroase alveole, alungite, sinuoase, neregulate, separate prin creste sterile, groase, de culoare mai inchisa. Suprafata interna a alveolelor este captusita cu stratul himenial, constituit din asce cu ascopori. Palaria este goala in interior si comunica direct cu piciorul.

Piciorul este de 2-3 cm diametru si 3-6 cm inaltime, albicios sau ocraceu, cilindric, crapat, neted, casant, mai ingrosat la baza si gol in interior.

Carnea este alba, casanta, cu gust si miros placut.

Sporii elipsoidali, de 10-12*18-20 u, galbui, ocracei in masa, netezi.

Creste izolat sau in grupuri, in paduri, la marginea drumurilor, in locuri umede.

Primavara devreme pana in iunie.

Comestibila, foarte buna.

Ciuperci la Cuptor I

Necesare:

• 500 g ciuperci
• patrunjel verde
• sare si piper
• ulei

Se spala bine ciupercile. Coditele se taie foarte marunt, se adauga sare, piper pisat si patrunjel tocat. Se umplu palariile cu compozitia obtinuta si se aseaza intr-o tava unsa cu ulei, se stropesc cu ulei, se introduc in cuptorul incins, unde se tin 20-25 de minute.
Se servesc calde.